luni, 8 august 2016

Palatul meu de cleștar

Bunicul se așeza întotdeauna lângă foc. ,, Un borș de găină mănânci, tataie?", îl întreba mama, bucuroasă că a venit bunicul tocmai dinspre pădurea Bârnovei.,, Țîrrrrrr!", se auzeau greierii îmbrăcați în costume de gală. ,, Răi mai erau rușii, Ileană", își începea bunicul istorisirea. Stăteam și îl ascultam pe bunicul până când lemnele din sobă deveneau cenușă. Bucătăria de vară era palatul meu de cleștar. Pe la cinci dimineața bunicul își lua caii, care știau singuri drumul. Cu inima cât un purice așteptam să vină ziua când caii vor necheza din nou la poartă și zece guri se vor sătura dintr-o biată găină. De câte ori în vis bunicul nu mă întreabă dacă am avut grijă de mama!
Fragment din cartea ,,Când tata avea tată"(Mălina Anițoaei)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu